Muzeul Judeţean Mureş deţine din anul 1924 o comoară unică: Fibula de la Suseni

Întrucât nicăieri în lume nu a mai fost descoperită o astfel de piesă, oamenii de ştiinţă au numit-o fibulă de tip passementerie varianta Suseni, neputând-o clasifica în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment.

Potrivit profesorului de istorie din Suseni, Simion Braicu, Fibula de la Suseni se poate presupune că a fost confecţionată de vechile popoare din această zonă „şi arată frumuseţea şi măiestria celor care au făcut-o„.

„În 1924, Nicolae Iorga a văzut-o, Pârvan a scris în ‘Getica’. A fost perioada de formare a României Mari. Apoi a venit cotropirea horthystă şi a vrut să distrugă tot ceea ce este românesc de pe aceste meleaguri. Au fost câţiva oameni de suflet care au ascuns-o, aşa a fost salvată. După eliberare, în 1945, cuceritorii ruşi nu au vrut, de asemenea, să permită afirmarea românismului pe aceste meleaguri. Au încercat să ne spună că suntem de origine slavă.„

Fibula de la Suseni de tip passementerie, adică cu spirale, cu scut şi cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe raza comunei Suseni, de muncitorii de la Fabrica de Cărămizi, îngropată într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente.

Specialiştii susţin că deşi celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă şi într-o stare foarte bună, iar de atunci, oricâte cercetări s-au făcut în legătură cu acest misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost găsită nicăieri în lume o piesă identică.

Cercetătorul Rezi Botond din cadrul Muzeului Judeţean Mureş afirmă următoarele: „Un mic detaliu pe care îl putem remarca este că a fost descoperită într-un vas de lut, adică piesele din bronz au fost depuse într-un vas de lut. Din păcate, piesele vasului s-au pierdut şi din această cauză încadrarea culturală a depozitului nu mai poate fi precizată. Descoperirea se numeşte ‘tezaur de bronzuri’ pentru că acesta conţinea foarte multe piese de bronz, în jur de 100 de piese, printre care toporaşe, fragmente de săbii sau de lame de săbii, brăţări, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare şi din Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie şi în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă şi chiar cu o condiţie de păstrare foarte bună nu mai există. (…) Unicitatea ei e dată de formă, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, în condiţiile în care în lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B şi C.”

Muncitorii Fabricii de Cărămidă din Suseni, care au descoperit în 1924, în timp ce încărcau argilă în vagonete, această piesă arheologică, ce s-a dovedit a fi unică în lume, au luat cu ei în mormânt taina locului exact în care aceasta a fost găsită, din cauza lipsei unui interes major din partea autorităţilor de la acea vreme. Acesta este şi motivul pentru care toţi cei întrebaţi acum despre locul exact în care a fost găsită valoroasa piesă arheologică fie nu au auzit niciodată despre această comoară, fie te conduc la o groapă de circa şase hectare, săpată într-un deal, pe fundul căreia s-au format între timp două lacuri.

Fibula de la Suseni se află în colecţia Muzeului Judeţean Mureş, este cea mai importantă piesă din colecţie, are 22-23 centimetri lungime şi are o greutate de peste 300 de grame. Piesa este atribuită Epocii Bronzului sau sfârşitului Epocii Bronzului ori, în termeni ştiinţifici, este atribuită Hallstattului timpuriu sau Hallstattul A, adică prima Epocă a Fierului.

Descoperirea arheologică deosebit de valoroasă este simbolul judeţului Mureş, figurează pe actuala stemă a acestuia şi este distincţia cea mai importantă acordată de Instituţia Prefectului de Ziua Naţională a României.