Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât cel de anul trecut cu 14,7 miliarde de lei și doar un pic mai mic decât cel din 2021, an pandemic, 56,46 miliarde de lei, comparativ cu 67,27 miliarde de lei. Asta dovedește că nu s-a făcut nicio consolidare bugetară, conform economistului Bogdan Glăvan. Acesta taxează declarația făcută de Marcel Ciolacu conform cum că a căzut de acord ”cu comisarul Gentiloni că este esenţial ca România să continue traiectoria corectă în privinţa ţinerii sub control a deficitului bugetar”.
În plus, toate capitolele publice sunt mai mari sau mult mai mari decât s-a estimat la începutul anului, ceea ce aruncă încă o dată în ridicol afirmația politicienilor că România a sprijinit Ucraina și de aceea s-a depășit deficitul estimat, este de părere Glăvan.
Conform execuției bugetare la 9 luni, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,49 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 96,69 mld lei, în creștere cu 10,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,99 mld lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 11,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,9% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,56 mld lei, cu 2,61 mld lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 12,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 145,11 mld lei în creștere cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii.
Glăvan mai atrage atenția că dinamica TVA este la JUMĂTATE față de estimat, adică încasările au crescut cu 9% în vreme ce fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu a estimat 19%. ”Un fleac, dintr-un foc a ciuruit bugetul cu 6 miliarde, doar până la ora asta; dinamica accizelor este tot la jumătate. Așa se întâmplă când ajung să facă bugetul țării și să guverneze unii a căror știință de carte s-a oprit la regula de trei simplă. Fiecare dintre noi plătește deficitul prin taxe, inflație, dobânzi mai ridicate. Nu există o taxă specială numită taxa pentru deficit, sau taxa pentru prostul management al lui Câciu sau Boloș, ci doar taxe la nimereală sau inflație sau dobânzi”, mai spus Glăvan.
