Evlavia poporului român și veșmintele Sf. Parascheva

Orice creştin care se închină la moaştele Sfintei Parascheva aşezate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi a remarcat, cu siguranţă, că Sfânta poartă mereu alte veşminte.

Sfânta Parascheva este o sfântă cu moaştele  păstrate aproape integral (ele nefiind împărţite de la venirea în Moldova în anul 1641), credincioşii ortodocşi de pretutindeni se pot bucura de binecuvântarea sfintei prin închinarea la veşmintele sale. Aceste veşminte, schimbate după cum vom amintit, sunt ofe­rite creştinilor din parohiile diferitelor regiuni ale ţării, dar şi unor biserici din străinătate, pentru a păstra vie credinţa orto­doxă şi pentru ca poporul iubitor de Dumnezeu să fie ocrotiți de Sfânta Moldovei.

Veşmintele Sfintei Cuvi­oasei Parascheva sunt schimbate de cinci ori pe an, și nu pentru că ar avea nevoie de veşminte, dar așa cum noi ne bucuram în copilărie de hainele pe care le primeam în dar, tot aşa se bucură şi Sfânta Parascheva de gestul nostru de mulţu­mire. Schimbarea veșmintelor arată dragostea faţă de ocrotitoarea şi ajutătoarea multora în nevoi.

La vârsta de 10 ani, Sf. Parascheva și-a donat hainele, după ce, în timpul unei slujbe, a auzit citindu-se despre Evanghelia după Marcu. A fost impresionată de îndemnul „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie”.

Veşmintele Sfintei Cuvi­oasei Parascheva sunt schimbate cu o seară înainte de pelerinajul Calea Sfinţilor, după ziua hramului, din luna octombrie, de Crăciun, când primeşte un veşmânt nou, la începutul Postului Mare (acând o culoare mai închisă), în ajunul Învierii Mântui­torului Iisus Hristos (veşmântul este alb. Ele sunt croite dintr-un material special sau din catifea brodată, au forma unei cruci, lungă de 250 m şi lată de un metru, lungimea braţelor fiind de 1,50 m.

Doar câteva mănăstiri din ţara noastă au privilegiul şi bucuria de a confecţiona veşminte speciale pentru Sfânta Parascheva: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea ‒Sfântul Atanasie”-Copou din Iaşi, Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ, Mănăstirile Pasărea şi Ţigăneşti din Arhiepiscopia Bucureştilor

După 1989, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a început să ofere unor biserici aceste veşminte

Administraţia Centrului Eparhial avea în grijă procurarea veşmintelor ce trebuiau să acopere moaştele Sfintei Parascheva, astăzi însă, tot mai mulţi creştini care vin şi se închină la Iaşi în zilele hramului doresc să le comande pentru a-i mulţumi Sfintei Parasheva, pentru ajutorul de care s-au bucurat în diferitele lor neca­zuri. Multe veşminte sunt comandate imediat după hram de creş­tinii care s-au închinat la racla Sfintei Parascheva scoasă pe espla­nada Mitropoliei și vorbim de un număr important de astfel de veşminte primite ca mulţumire din partea creştinilor, un gest  făcut din recunoștință, dar ajuns mijloc de spor duhovnicesc prin evlavia tot mai mare față de Sfânta Parascheva.

Pe lângă veşmântul şi coroana Sfintei Parascheva pe care le descoperim atunci când ne închinăm la moaşte, în raclă mai sunt aşezate şi pernuţe speciale (una sub capul şi alta la picioarele Sfin­tei)

Pernuţele aflate în raclă, brodate cu diferite teme (de obicei sunt bro­daţi sfinţi importanţi din cursul anului bisericesc sau chiar icoana Sfintei Parascheva), sunt și ele schimbate de mai multe ori în decursul anului şi sunt primite, ca şi veşmintele, de la creştinii care s-au bucurat de ajutorul cuvioasei.

Mulţi creştini care aduc astfel de veşminte povestesc că Sfânta Parascheva li s-a arătat în vis şi le-a spus: ‒Să-mi aduci un veşmânt!”. Fiecare din veşmintele acestea sunt păstrate la veşmân­tărie, iar la momentul potrivit sunt aşezate peste moaştele Sfintei Parascheva.

O mărturisire făcută de părintele Dosoftei Şcheul aminteşte de un veşmânt deosebit de preţios făcut pentru sfântă în anul 2009

După mărturisirea părintelui, un credincios din Constanţa, având multe necazuri, s-a rugat Sfintei Parascheva să-l ajute. Și a fost ajutat. A venit apoi la Iaşi, la Catedrala Mitropolitană, şi a vorbit  cu părinţii, manifestându-şi dorinţa de a face ceva pentru Cuvioasa Parascheva, dar ceva deosebit. S-a gândit să comande o nouă raclă sau un nou baldachin. Pentru că racla istorică a Sfintei Parascheva se dorea a fi restaurată (între timp a fost realizată şi o altă raclă din lemn de stejar), iar realizarea unui baldachin presupunea un efort financiar considerabil, ajutat de Sfânta Parascheva, s-a gândit să comande un veşmânt special pe care să-l închine Maicii Parascheva, ajutătoarea tuturor celor necăjiţi. Acest veşmânt special a fost făcut în Rusia şi este brodat cu fir de aur, nestemate şi perle, în valoare de aproximativ 10.000 euro.

Nu există un inventar concret al veşmintelor dăruite de Mitropolia Moldovei bisericilor din ţară şi din străinătate în anii 1990-2007, aşa cum există după această perioadă

Există biserici care s-au bucurat să primească veşminte ale Sfintei Parascheva, fie ele biserici din ţară sau din străinătate (Grecia, Rusia, Statele Unite ale Americii).

Aşa s-a întâmplat cu Biserica ‒Sfânta Vineri” din Bucu­reşti, care a primit în anul 2000 din partea Preafericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, un veşmânt al Sfintei Parascheva. Tot în această perioadă, un veşmânt al Sfintei a fost dăruit Mănăstirii ‒Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, mănăstire care a adăpostit racla cu moaştele Sfintei Paraschevva vreme de aproape 250 de ani. Biserica cu hramul ‒Sfânta Parascheva”, a Mănăstirii Sub Piatră din Sălciua, judeţul Alba, este înzestrată şi ea cu un veşmânt al Sfintei Parascheva.

În luna noiembrie a anului 2006, Mănăstirea Eghina din Grecia a primit, în semn de recunoştinţă pentru aducerea la Iaşi a moaş­telor Sfântului Ierarh Nectarie, un veşmânt al Sfintei Cuvioase Pa­rascheva. Şi biserica monument istoric din satul Şişeşti, Epis­copia Maramureşului şi Sătmarului, a primit, înainte de anul 2000, acoperăminte de la racla Sfintei Parascheva de la Iaşi.

(Text după fragmente din ”Cuvioasa Parascheva, sfânta populară a Ortodoxiei în istoria şi evlavia poporului român”, Editura Doxologia. Pr. Prof Dr. Ion Vicovan, Pr. Cătălin Adumitroaie, Pr. Prof Dr. Ion Vicovan, Pr. Cătălin Adumitroaie)

Peste 42.000 de români îşi serbează ziua onomastică, sâmbătă, la praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva

Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Populaţiei, sunt 38.772 de femei care poartă numele de Parascheva sau derivate ale acesteia şi 3.352 de bărbaţi care se numesc Paraschiv sau derivate ale numelui.

Cel mai întâlnit nume la femei este Paraschiva – 34.072 de persoane, urmat de Parascheva – 2.047, Parasca – 1.105, Chivuţa – 562, Chiva – 417, Pachiţa – 394, Paraschiţa – 74, Vuţa – 46, Paraschieva – 45, Parastiţa – 8 şi Paraschivuţa – 2. La bărbaţi, cel mai întâlnit nume este Paraschiv – 3.017, urmat de Chivu – 219, Petcu – 98, Paraschivu – 10, Paraschiţă – 6 şi Chivuţă – 2.

• Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, sărbătorită în calendarul ortodox astăzi, 14 octombrie, s-a născut la începutul secolului al XI-lea în satul Epivatos din Tracia.
• „Sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost primite de la Patriarhia de la Constantinopol, aduse de domnitorul Vasile Lupu în noua capitală a Moldovei de la Iaşi şi aşezate în Biserisa Sfinţii Trei Ierarhi la 13 iunie 1641. După izbucnirea unui incediu, în noaptea de 26/27 decembrie 1888, în urma căruia sfintele moaşte au rămas neatinse, mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu, a dispus mutarea lor în noua catedrală mitropolitană, unde se păstrează până azi”, arată reprezentanţii MMB.
• Prima menţiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi apare în „Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută la Iaşi în 1643.
• Sfânta Parascheva a fost fiica unei familii bogate și  şi-a petrecut copilăria în casa părinţilor săi din Epivatos, pe ţărmul Mării Marmara, fiind deprinsă încă din copilărie cu învăţăturile creştine.
• Sfânta Cuvioasă Parascheva a murit la 27 de ani și a fost înmormântată fără să i se cunoască identitatea.