Populația României ar fi de 19.053.815 locuitori, în scădere cu un milion față de acum 10 ani
Institutul Național de Statistică (INS) a făcut publice primele rezultate provizorii ale Recensământului 2022. Conform datelor oferite de INS, populația rezidentă a țării a ajuns la 19.053.815 locuitori în scădere cu 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul anterior, din 2011.
Conform comunicatului INS, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).
Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
„În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%)”, arată INS.
99,1% dintre români sunt credincioși, 98,7% sunt creștini
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Aproape 90% dintre cetățeni sunt etnici români
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%).
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.
Fanariotismul duce la scăderea populației, regimurile naționale dau încredere familiilor
Scăderea populației este un trend apărut după 1990. În perioada de dezvoltare a României, între 1860 și 1990, populația a crescut constant, a arătat profesorul Vasile Ghețău, Directorul Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” al Academiei Române. Practic, cu cât statul român s-a dezvoltat, populația României a crescut. Ceea ce înseamnă că regimurile instalate la putere după 1990 au condus către subdezvoltare și scăderea populației.
De remarcat este că perioada de „renaționalizare” a României, începută în 1821 prin recăpătarea domniei de către domni români, patrioți, coincide și cu perioada de redresare demografică. Epoca fanariotă, (1711-1821), a coincis, printre altele, și cu scăderea dramatică a populației în Țările Române.
Din cauza birocrației instalate de către fanarioți, aceștia au crescut impozitele și birurile pe seama poporului, pentru a-și susține armata de funcționari. Spolierea țărilor române de către fanarioți a dus la exodul populației, un fenomen întâlnit abia 169 de ani mai târziu, în 1990. Dezastrul produs de conducătorii de după 1990 în 32 de ani este similar cu cel produs de epoca fanariotă în 110 ani!
